Publicat de: Andrei C. | 27 februarie, 2009

Despre fiinţă

Dragostea în noi răsară!
Depăşească orice gratii!
Iar din suflet să dispară
Orice iz de răutate.

Şi în clipe necăjite
Orice suflu să ne fie,
Printre pietrele murite,
Un şuvoi de apă vie.

Şi-ntre coaste răsfirate
Inima să-nvie trupul,
Căpătându-i libertatea
Păsării, ce-şi ştie cuibul.

Şi când fi-va la un capăt
Viaţa noastră trecătoare,
Noi, prin ea fiind în treacăt,
S-o petrecem ca atare…

27.02.2009


Lasă un comentariu

Categorii